În legătură cu decizia Ministerului Sănătăţii de a reprofila 71 de unităţi sanitare cu paturi în cămine pentru persoane vârstnice (hotărâre ajustată între timp, unele spitale urmând să devină „centre de permanenţă“), decizie care ar trebui să-l bucure pe un specialist în Geriatrie-gerontologie (aşa cum este subsemnatul) şi, de asemenea, să constituie un semnal al preocupării Ministerului pentru asistenţa medicală, îngrijirile şi ocrotirea acestei categorii a populaţiei, doresc să exprim câteva puncte de vedere personale, în spiritul politicilor europene în domeniu. (...)

   Înaintea oricărei intervenţii chirurgicale, mai ales la bolnavii cu afecţiuni cerebrovasculare, pacienţii trebuie evaluaţi pentru stabilirea riscului de apariţie a unui atac ischemic, în raport cu intervenţia chirurgicală care va urma. În acest scop, trebuie folosite modalităţile cele mai adecvate de explorare în managementul general al intervenţiilor chirurgicale. Mai multe detalii ne oferă dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Diabetul zaharat al copilului şi adolescentului reprezintă o problemă de sănătate cu importante implicaţii socio-economice, fapt ce explică necesitatea unui algoritm de diagnostic eficient şi specific. Deşi este o formă mai puţin frecventă în ţara noastră, comparativ cu diabetul zaharat tip 2 al adultului, incidenţa sa este în creştere. Pe baza unei treceri în revistă a literaturii de specialitate, dna dr. Alexandra Cătălina Bulgar şi dl prof. dr. Constantin Dumitrache propun un algoritm diagnostic pentru această patologie. (...)

   În rândurile de faţă nu mi-am propus să pun în discuţie deciziile politice, economice, de organizare/reorganizare a reţelei de sănătate, respectiv comasările şi reprofilările de unităţi sanitare preconizate şi care urmează a fi aplicate deja în perioada imediat următoare. Mă voi referi la o problemă şi anume: asigurarea asistenţei medicale în anumite regiuni ale ţării, greu accesibile ca distanţă şi căi de acces, aflate departe de centre medicale calificate şi, din perspectiva asistenţei medicale, considerate drept zone cu condiţii grele de muncă, un exemplu tipic constituindu-l regiunea Deltei. (...)

   Strategia evaluării în faza acută a infarctului cerebral

   În studiul NINDS, care a demonstrat superioritatea tPA i.v. comparativ cu placebo, singura tehnică de imagerie utilizată era tomografia computerizată cerebrală, pentru a exclude o hemoragie intracerebrală. Investigatorii nu aveau nevoie de a documenta prezenţa efectivă a unei ţinte pentru tratamentul administrat, adică de a verifica prezenţa unei ocluzii arteriale sau de a proba existenţa unei regiuni totdeauna viabile pentru reperfuzie la nivel cerebral. (...)

 

  • De la UMEM şi de la GEM (Groupement des Écrivains Médecins – Societatea Scriitorilor Medici Francezi) primim precizări privind organizarea celui de-al 55-lea Congres Internaţional UMEM – 2011. Organizarea şi-a asumat-o Franţa (prin GEM) şi, aşa cum s-a stabilit, gazdă va fi oraşul Nisa. Perioada de desfăşurare: 21–25 septembrie. Locul: hotel Royal, situat pe Promenade des Anglais. Tema congresului: „Médecine, rites et religions“.. (...)

   Imageria de perfuzie cerebrală prin spin-tagging (marcaj de spin) – imagerie de perfuzie cu un trasor endogen fără injectare – este o metodă non-invazivă bazată pe modificările semnalului observat la nivel cerebral odată cu marcajul repetat al protonilor la distanţă de ţesutul cerebral (de exemplu, la trecerea prin arterele vertebrale sau carotide). După marcajul protonic la nivel cervical, imaginile sunt imediat înregistrate la nivel cerebral, apoi repetate la distanţă de marcaj (marcajul provoacă o reducere în T1 – componenta longitudinală a relaxării magnetice a protonilor, care nu durează decât o secundă). Protonii marcaţi, ajungând la nivel cerebral, modifică semnalul cules. (...)

   Obiectivul principal al metodelor neuroimagistice moderne, în faza acută a infarctului cerebral, este de a preciza, în primele ore, aria tisulară încă viabilă şi starea locală a perfuziei cerebrale. Identificarea unei zone de risc hipoperfuzate, fără anomalii de difuziune (descrisă ca „penumbră“ ischemică), poate constitui o bună indicaţie pentru o procedură terapeutică de reperfuzie. Detalii privind metodele imagistice moderne, utilizarea şi interpretarea acestora în faza acută a accidentului vascular cerebral ischemic sunt prezentate de dl acad. Constantin Popa, în lumina celor mai recente date din literatura de specialitate, la rubrica Creierul vascular. (...)

 

   Definit ca „un episod scurt al unei disfuncţii neurologice urmare a unei ischemii focale sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră, fără proba unui infarct cerebral acut“, accidentul ischemic tranzitoriu constituie o serioasă problemă medicală, riscul de apariţie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) în primele 48 de ore. Despre cum ar trebui abordată clinic o asemenea patologie scrie dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Accidentul vascular cerebral constituie o importantă problemă de sănătate publică, iar incidenţa continuă să crească, peste tot în lume. Importante date recente din domeniu fac ca educaţia medicilor să capete un accent deosebit. Începând cu acest număr, vă propunem o nouă rubrică, de actualizări şi clarificări în stroke (AVC), sub semnătura dlui acad. Constantin Popa. (...)

   Cartea dlui dr. Richard Constantinescu – SENSUL DURERII (ediţia II-a revăzută şi adăugită, Editura Cronica, Iaşi, 2010) – face parte din lucrările ce reflectă, în acelaşi timp, o diversitate de apoftegme, meditaţii, impresii, note, reflecţii, ipoteze despre subiectul situat central în istoria medicinii dintotdeauna şi de azi: durerea. (...)

   „(…) Civilizaţia europeană contemporană trăieşte o profundă criză morală“, spunea dl prof. dr. Marek Pawlikowski în deschiderea celui de-al 54-lea Congres al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (Plock, Polonia), desfăşurat sub genericul Etica şi morala. Aducând informaţii de la eveniment, glosează pe marginea temei medicul-scriitor Constantin Bogdan, vicepreşedinte al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. (...)

   În 1970, o comisie guvernamentală federală (SUA) a iniţiat dezbaterea privitoare la colectarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de supraveghere a sănătăţii publice, cu obiectivul de a răspunde la întrebarea dacă supravegherea de sănătate publică trebuie sau nu să respecte criteriile etice, atâta vreme cât datele şi informaţiile privesc fiecare individ participant. Acest punct de vedere aduce în dezbatere dreptul la protecţia individuală şi presupune obţinerea consimţământului, a acordului de participare, pe baza informării asupra riscurilor de expunere şi a beneficiilor. Era necesar un punct de vedere, un răspuns la întrebarea dacă datele şi informaţiile, analiza trebuia să fie verificate de instituţiile etice care avizează supravegherea de sănătate publică, exclusă avizărilor. (...)

  Problema pe care o ridic, o problemă de practică medicală curentă, are un caracter mai general întrucât cu ea se confruntă şi alţi confraţi aflaţi în situaţii similare. Este vorba de solicitarea transferului unei urgenţe, dintr-o unitate insuficient dotată şi neacreditată de a asista urgenţe – spital de cronici, spital rural, unitate medicosocială ş.a. – către un spital de urgenţă. Solicitarea de către medic a ambulanţei se loveşte cel mai adesea de următorul răspuns al celor de la ambulanţă, dispecer, în unele cazuri chiar medic coordonator: aţi vorbit cu cineva, cu medicul de la spitalul de urgenţă?

 

armeneşti. „Iaşii se întindeau până în Armenime încă din secolul al XlV-lea, ba chiar se poate afirma că limita târgului se afla în acest punct în momentul aşezării armenilor, ale căror case, după toate aparenţele, s-au lipit de târg cuprinzând un spaţiu rămas până atunci liber“ (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, până la 1821, ed. a II-a, revăzută). (...)

   Nisa a găzduit de curând două manifestări ştiinţifice importante: al IX-lea Congres Internaţional Francofon şi a XXX-a ediţie a Zilelor Anuale ale Societăţii Franceze de Geriatrie şi Gerontologie: 1.400 de participanţi din Canada, Belgia, Elveţia, Luxemburg, Monaco, Algeria, Maroc, Tunisia, Coasta de Fildeş, Senegal, Togo, Portugalia, SUA, Irlanda, Italia, Brazilia, Singapore… (...)